România, odată o țară gazdă primitoare pentru refugiații ucraineni, a devenit o experiență tristă pentru mulți dintre aceștia. Tot mai multe familii se văd nevoite să se întoarcă în Ucraina din cauza dificultăților de integrare și a problemelor cu decontarea cazării de către Guvernul României. Un astfel de caz este cel al Iuliei, o profesoară de limbă ucraineană.
Iulia și fiul ei au părăsit Ucraina într-o fugă disperată, lăsându-și totul în urmă în mijlocul atacurilor cu rachete care le-au distrus casa. În România, Iulia a încercat să își refacă viața și a inițiat proiecte în trei școli, încurajând educația copiilor ucraineni. Cu toate acestea, organizațiile non-guvernamentale cu care a colaborat fie au renunțat la serviciile ei, fie nu au avut resurse să-i ofere un salariu decent. Din păcate, de trei luni, Iulia nu a mai primit decontarea cazării de la Guvern, iar acum se vede nevoită să se întoarcă în Ucraina.
Cazul Iuliei nu este singular, ci doar unul dintre multele exemple de oameni care se confruntă cu dificultăți în România. Integrarea în societate este un proces dificil, mai ales pentru cei care provin din fostele țări ale Uniunii Sovietice și care întâmpină barierele limbii și resurselor financiare limitate.
În total, aproximativ 91.000 de ucraineni din cei peste cinci milioane care au intrat în țară din cauza conflictului armat au rămas în România. Cu toate acestea, numărul celor care pleacă pare să crească din cauza dificultăților întâmpinate în procesul de integrare și lipsa sprijinului suficient din partea Guvernului. Sperăm că aceste probleme vor fi soluționate în viitor, pentru ca oamenii să poată găsi un loc de refugiu și stabilitate în România.